Primesti facturi de la o firma fara sa ai contract?

Dacă o firmă emite facturi și cere bani fără a exista un contract între părți, iar acea firmă nu poate prezenta un contract sau alt document justificativ al obligațiilor asumate, există mai multe consecințe legale posibile:

1. Furnizarea unui serviciu fără acord legal: În lipsa unui contract, solicitarea de plată poate fi considerată nejustificată, deoarece nu există o înțelegere scrisă care să stabilească termenii și obligațiile între părți.
2. Contestarea facturilor: Ai dreptul să contești facturile emise de firmă. Este recomandat să trimiți un răspuns în scris către firmă, menționând că nu există un contract valabil și solicitând anularea facturilor nejustificate.
3. Evaziune fiscală sau fraudă: Emiterea facturilor pentru servicii necontractate și fără o justificare legală poate fi considerată o practică frauduloasă, în anumite cazuri. Dacă firma insistă în continuare, poți contacta autoritățile competente (precum ANAF sau poliția economică) pentru a investiga situația.
4. Refuzul de plată: Fără un contract care să susțină pretențiile firmei, aceasta nu are baza legală pentru a obliga plata. Refuzul de plată poate fi justificat și protejat prin lipsa unui document legal care să stabilească relația contractuală.
5. Posibile consecințe juridice: Dacă firma recurge la acțiuni de recuperare a datoriei (de exemplu, prin executori sau instanță), iar tu demonstrezi absența unui contract, există șanse mari ca instanța să respingă pretențiile firmei.

Recomandare: Dacă situația persistă, este recomandat să consulți un avocat pentru a evalua toate documentele și corespondența și pentru a îți proteja drepturile.

Emiterea de facturi nejustificate și solicitarea de bani fără un contract poate atrage, în anumite condiții, consecințe penale pentru firmă. Iată câteva posibile consecințe penale:

1. Înșelăciune: Solicitarea de bani prin facturi emise fără a exista un contract sau servicii efectiv prestate ar putea fi considerată înșelăciune conform Codului Penal, dacă intenția firmei este de a obține în mod nejustificat un beneficiu material. Înșelăciunea se sancționează cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă, iar în cazuri mai grave, pedeapsa poate fi mai mare.
2. Fals în înscrisuri: Dacă firma încearcă să creeze documente false pentru a justifica factura (de exemplu, contracte sau note de comandă fictive), aceasta ar putea fi acuzată de fals în înscrisuri sub semnătură privată, infracțiune care este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
3. Evaziune fiscală: Emiterea de facturi fictive, care nu sunt susținute de o relație contractuală reală sau de un serviciu prestat, poate fi considerată evaziune fiscală. Evaziunea fiscală este pedepsită cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi, în funcție de gravitatea faptelor și valoarea prejudiciului creat.
4. Tentativă de extorcare: Dacă firma încearcă să forțeze plata prin presiuni, amenințări sau acțiuni de intimidare, aceasta poate fi acuzată de tentativă de extorcare, o infracțiune care se sancționează penal.

Pentru a proteja drepturile tale și pentru a preveni orice risc, este recomandat să documentezi corespondența cu firma și să consulți un avocat dacă situația continuă. Acesta te poate ajuta să formulezi o plângere penală și să aduci problema în atenția autorităților competente, dacă este cazul.

Iată un model de plângere penală pe care îl poți folosi pentru a sesiza autoritățile competente cu privire la faptele descrise:

Către: Parchetul de pe lângă Judecătoria [Localitate]
Domnule/Domnule Procuror,

Subsemnatul/a:
Nume și prenume: [Numele complet al persoanei care depune plângerea]
CNP: [Codul Numeric Personal]
Domiciliul: [Adresa completă]
Telefon: [Număr de telefon]
E-mail: [Adresă de e-mail]

Formulez prezenta plângere penală împotriva firmei:
Denumire firmă: [Numele firmei reclamate]
CUI/CIF: [Codul de identificare fiscală al firmei]
Adresa sediului: [Adresa completă a firmei]

Pentru săvârșirea infracțiunilor de:

• Înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 244 din Codul Penal;
• Fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută și pedepsită de art. 322 din Codul Penal (dacă este cazul);
• Prelucrare neautorizată de date cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) și Legea nr. 190/2018.

Motivele plângerii:
Subsemnatul, [numele tău], formulez prezenta plângere penală împotriva firmei [numele firmei] pentru fapte care constituie infracțiuni de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și prelucrare neautorizată de date cu caracter personal.

Descrierea faptei:

1. În mod repetat, firma [numele firmei] a emis facturi pe numele meu, fără a exista un contract între noi, facturi care nu sunt justificate de nicio relație contractuală reală sau de vreo prestație efectuată în folosul meu. De asemenea, firma a prezentat în mod neadevărat situații ca și cum ar fi fost reale, încercând să mă determine să efectuez plăți nejustificate, fapte care întrunesc elementele infracțiunii de înșelăciune.
2. Deși nu există un acord legal între noi și nu mi-am dat consimțământul pentru utilizarea datelor mele personale, firma [numele firmei] a prelucrat și folosit datele mele cu caracter personal pentru emiterea acestor facturi și pentru solicitarea de plată, fără o bază legală în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor (GDPR și Legea nr. 190/2018).
3. Solicitarea repetată de plată pentru sume nejustificate și prezentarea de informații false în vederea obținerii unui avantaj material creează un prejudiciu moral și material, afectându-mi reputația și generând stres și anxietate.

Solicitări:
Având în vedere cele menționate mai sus, solicit:

• Deschiderea unui dosar penal împotriva firmei [numele firmei] pentru faptele descrise;
• Tragerea la răspundere penală a reprezentanților legali ai firmei, responsabili de aceste acțiuni;
• Sancționarea firmei conform prevederilor Codului Penal și a legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Anexez:

1. Copii ale facturilor emise nejustificat de firma [numele firmei];
2. Corespondența purtată cu firma (dacă există);
3. Alte documente relevante care susțin afirmațiile de mai sus.

Data: [Data depunerii plângerii]
Semnătura: ___________________________

Notă: Asigură-te că atașezi orice document care poate susține afirmațiile din plângere. După redactare, depune plângerea la Parchetul de pe lângă Judecătoria din localitatea de domiciliu sau adresează-te unui avocat care să te ajute în acest proces.

Pe lângă infracțiunile de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și prelucrare neautorizată de date cu caracter personal, care sunt deja menționate în plângerea ta, există și alte infracțiuni sau încălcări ale legii care ar putea fi relevante în cazul în care firma respectivă comite abuzuri sau acte ilicite. Iată câteva dintre acestea:

1. Abuz de încredere (art. 238 Codul Penal)

• Dacă firma a obținut o sumă de bani pe baza unei înțelegeri implicită (de exemplu, printr-o relație de afaceri neformală) și a utilizat banii pentru un scop diferit de cel convenit, acest comportament poate constitui infracțiunea de abuz de încredere. De exemplu, dacă firma a primit bani fără a livra bunurile sau serviciile promise, aceasta ar putea fi considerată un abuz.

2. Practici comerciale incorecte (Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte)

• Dacă firma recurge la practici comerciale false sau înșelătoare, cum ar fi inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la prețul, caracteristicile sau natura serviciilor sau produselor oferite, aceasta poate încălca legislația privind protecția consumatorilor. În acest caz, ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) poate interveni.

3. Frauda informatică (art. 249 Codul Penal)

• Dacă firma folosește sisteme informatice pentru a emite facturi false, pentru a modifica datele sau pentru a induce în eroare părțile implicate, acest comportament ar putea constitui infracțiunea de fraudă informatică. De asemenea, accesarea sau modificarea ilegală a unor date informatice fără consimțământul persoanei afectate poate duce la acuzații de fraudă informatică.

4. Săvârșirea de fapte de evaziune fiscală (art. 8 din Legea nr. 241/2005)

• Emiterea de facturi false sau fictive, fără a exista o prestație reală, poate constitui o formă de evaziune fiscală. În cazul în care se dovedește că firma a evitat plata impozitelor sau contribuțiilor prin facturarea unor sume fictive, aceasta poate fi acuzată de evaziune fiscală. Evaziunea fiscală este pedepsită cu închisoare de la 2 la 8 ani, în funcție de gravitatea faptei.

5. Manipularea pieței (art. 244 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital)

• Dacă firma are legături cu piețele financiare și emite facturi false sau efectuează tranzacții fictive pentru a manipula valoarea unor acțiuni sau produse financiare, ar putea fi acuzată de manipularea pieței. Aceasta se referă la inducerea în eroare a investitorilor sau la obținerea unui avantaj pe baza unor informații false.

6. Încălcarea legislației privind protecția consumatorilor

• Dacă firma furnizează bunuri sau servicii care nu respectă normele legale de siguranță, calitate sau conformitate, aceasta poate încalca legea protecției consumatorilor. De exemplu, emiterea de facturi pentru produse sau servicii neconforme sau care nu au fost livrate poate atrage sancțiuni pe cale civilă și penală.

7. Utilizarea de documente false pentru obținerea unor credite sau împrumuturi

• Dacă firma a folosit facturi false pentru a obține împrumuturi sau credite bancare (pentru a demonstra că are venituri sau tranzacții legitime), aceasta poate fi acuzată de fraudă bancară.

8. Încălcarea reglementărilor privind concurența (Legea nr. 21/1996)

• Dacă firma a aplicat practici de concurență neloială pentru a induce alte entități în eroare sau pentru a obține un avantaj comercial nejustificat (de exemplu, prin oferirea de prețuri artificiale sau prin manipularea pieței), aceasta ar putea fi pasibilă de sancțiuni conform legislației privind concurența.

9. Împiedicarea sau refuzul de a furniza informații sau documente solicitate de autorități

• Dacă firma refuză să prezinte documente sau informații solicitate de autoritățile competente (de exemplu, ANAF sau alte agenții de control), aceasta poate fi acuzată de obstructionarea anchetelor sau investigațiilor autorităților.

10. Întocmirea de documente false pentru obținerea unor beneficii ilegale

• Dacă firma întocmește documente false (de exemplu, contracte, facturi sau declarații) pentru a obține beneficii financiare sau de altă natură (cum ar fi reduceri de taxe sau subvenții), aceasta poate fi acuzată de fals în înscrisuri și alte infracțiuni economico-financiare.

Aceste infracțiuni pot atrage sancțiuni severe, inclusiv amenzi, daune financiare, sau pedepse cu închisoare, în funcție de gravitatea și impactul actelor săvârșite de firmă. În funcție de circumstanțele exacte ale cazului tău, ar putea fi utile și alte plângeri sau acțiuni legale, iar consultarea unui avocat specializat în drept penal și comercial te poate ajuta să îți protejezi drepturile și să faci față situației.

Dacă ai plătit facturi emise de o firmă care nu are un contract valabil sau nu a prestat servicii sau livrat produse, ai putea fi îndreptățit să ceri returnarea banilor, iar, în anumite condiții, chiar despăgubiri. Iată câțiva pași pe care îi poți urma:

1. Plată eronată

• Dacă ai plătit facturi pentru bunuri sau servicii care nu au fost livrate sau prestate și nu există un contract care să justifice plata, acest lucru poate fi considerat o plată eronată. În acest caz, ai dreptul să ceri restituirea sumelor plătite, chiar și fără a exista o cerere formală de rambursare.
• Codul Civil prevede că o persoană care a plătit o sumă de bani fără temei legal poate solicita restituirea acesteia (art. 1.268 din Codul Civil).

2. Solicitarea restituirii banilor

• Poți solicita firmai returnarea sumelor plătite printr-o cerere scrisă, explicând că nu există un contract între părți și că plata a fost făcută pentru facturi nejustificate. În cerere, poți menționa faptul că nu există nicio relație comercială valabilă care să susțină aceste plăți.
• Este important să păstrezi dovezi ale plății (ex. extrase de cont, chitanțe) și ale corespondenței cu firma, care pot susține cererea ta.

3. Despagubiri pentru prejudiciu

• Dacă firma te-a indus în eroare sau ți-a cauzat un prejudiciu (material sau moral), ai putea fi îndreptățit să ceri și despăgubiri pentru acest prejudiciu.
• Prejudiciul material poate include orice costuri suplimentare sau pierderi financiare cauzate de plățile nejustificate. Prejudiciul moral poate include stresul, anxietatea sau alte efecte negative pe care le-ai resimțit din cauza comportamentului firmei.
• În cazul în care firma refuză să îți returneze banii, poți acționa în instanță pentru a solicita restituirea sumelor plătite și eventuale despăgubiri.

4. Acțiune în instanță

• Dacă firma refuză să îți restituie banii sau să rezolve situația pe cale amiabilă, poți depune o acțiune în instanță pentru a cere restituirea sumelor plătite și pentru a solicita despăgubiri. Instanța poate analiza cazurile de plată eronată și poate ordona returnarea banilor.
• Este posibil să ai și dreptul de a cere despăgubiri pentru prejudiciile morale sau financiare, dacă poți demonstra că acțiunile firmei ți-au cauzat daune.

5. Înregistrarea unei plângeri penale (dacă este cazul)

• Dacă firma a emis facturi false sau a comis înșelăciune, poți depune o plângere penală, ceea ce poate duce la investigarea și eventuale sancțiuni pentru comportamentul fraudulos al firmei. Dacă autoritățile competente confirmă că a existat o infracțiune, ar putea exista și posibilitatea ca banii să îți fie returnați printr-un proces penal.

Recomandări:

• Consultă un avocat: Avocatul te poate ajuta să evaluezi situația și să îți pregătești cererea de returnare a banilor sau acțiunea în instanță.
• Documentează totul: Păstrează toate dovezile de plată, facturile, corespondența cu firma și orice alte documente relevante pentru cazul tău.
• Răspuns formal: Trimite un răspuns scris firmei în care explici că nu există un contract și că solicită returnarea banilor plătiți.

Prin urmare, ai șanse să recuperezi sumele plătite eronat și, în anumite cazuri, să obții și despăgubiri, mai ales dacă firma a acționat fraudulos.

Pentru a spori șansele de recuperare a banilor și pentru a încerca soluționarea amiabilă, este recomandat să trimiți și firmei respective o notificare scrisă, în care să soliciți returnarea sumelor plătite și să explici că plăți au fost făcute fără bază contractuală. Această notificare poate fi folosită și ca dovadă că ai încercat o soluționare amiabilă înainte de a apela la plângerea penală.

Model de Notificare către Firmă

Către:
[Numele firmei]
CUI/CIF: [Codul de identificare fiscală al firmei]
Sediul: [Adresa completă a firmei]

Subsemnatul/a:
Nume și prenume: [Numele tău complet]
CNP: [Codul Numeric Personal]
Domiciliul: [Adresa ta completă]
Telefon: [Număr de telefon]
E-mail: [Adresă de e-mail]

Notificare
Referitor la: Solicitare de returnare a sumelor plătite în mod nejustificat

Data: [Data trimiterii notificării]

Stimate Domn/Stimată Doamnă,

Prin prezenta notificare, vă aduc la cunoștință faptul că am constatat emiterea unor facturi de către [numele firmei], pe numele meu, fără a exista un contract valabil între părți și fără ca aceste facturi să fie justificate de vreo prestație efectuată sau produs livrat în folosul meu.

Menționez că am achitat următoarele facturi emise de dvs., pentru care nu există o relație contractuală sau comercială reală:

• Factura nr. [număr factură] din data de [data facturii], în valoare de [sumă];
• Factura nr. [număr factură] din data de [data facturii], în valoare de [sumă];
• Alte facturi, după caz.

Întrucât plățile au fost realizate în mod eronat, fără o bază contractuală valabilă, solicit returnarea integrală a sumelor menționate, în valoare totală de [totalul sumei plătite], în termen de [de regulă, 15 zile] zile calendaristice de la data primirii acestei notificări.

Totodată, vă informez că, în lipsa unei soluționări amiabile, îmi rezerv dreptul de a întreprinde măsuri legale, inclusiv sesizarea autorităților competente, pentru recuperarea sumelor plătite și pentru eventuale despăgubiri suplimentare cauzate de prejudiciile materiale și morale suferite.

Solicit ca suma totală menționată mai sus să fie returnată în contul bancar [numărul contului bancar] deschis la [numele băncii].

Vă mulțumesc pentru înțelegere și aștept rezolvarea amiabilă a acestei situații în termenul indicat.

Cu stimă,
[Numele tău]
[Semnătura ta]

Recomandări

• Trimite notificarea printr-o metodă sigură, cum ar fi prin poștă recomandată cu confirmare de primire sau prin e-mail cu confirmare de citire, pentru a avea dovada transmiterii.
• Păstrează o copie a notificării și a dovezilor de trimitere (ex. confirmarea de primire).

Dacă firma nu răspunde în termenul stabilit, poți depune plângerea penală la Parchet, folosind și notificarea trimisă ca probă a încercării de soluționare amiabilă.