Rolurile și Responsabilitățile Ministerului Justiției din România și Instituțiilor Uniunii Europene

Romania nu mai este o tara independenta si suverana! Toti bugetarii – functionarii publici – angajati ai guvernului + parlamentari, mai au un loc de munca doar pentru a avea un loc de munca si un salariu unde sa se prefaca si ei ca muncesc, ca sa aiba unde se duce si de unde veni, ca sa nu moara de foame! Toti acestia pot sa mai faca doar recomandari. Ei toti inca au impresia ca tu, cetateanul lucrezi pentru ei si tu cetateanul trebuie si esti obligat sa te supui.. pff… si/sau faci numai ce zic ei si/sau ce vor ei. Acestia sunt in acest moment doar niste oligofreni alienati mintali cu retard sever – toti devin imediat agitati, recalcitranti, violenti, te jignesc, au ei impresii, opinii si sentimente s.a.m.d. Jalnic! Dezastru!

Cititi de exemplu ce scrie aceasta individa pe numele ei CATALINA STANESCU de la Ministerul Justitiei!

În subordinea cui este Ministerul Justiției?

Ministerul Justiției din România se află sub autoritatea Guvernului României. Acesta este coordonat de Prim-Ministru și funcționează în cadrul executivului.

Un judecător care comite o eroare judiciară înseamnă că comite abatere disciplinară?

Nu neapărat. O eroare judiciară poate fi rezultatul unei greșeli de interpretare sau al unei neglijențe, dar nu toate erorile judiciare se califică automat drept abateri disciplinare.

Pentru ca o eroare judiciară să fie considerată o abatere disciplinară, trebuie demonstrat că judecătorul a acționat cu rea-credință sau din neglijență gravă.

Consiliul Superior al Magistraturii are responsabilitatea de a investiga astfel de cazuri pentru a stabili dacă este vorba despre o abatere disciplinară.

Dacă ai alte întrebări sau clarificări, sunt aici!

În subordinea cui, ierarhic, se află Guvernul României?

Ierarhic, Guvernul României se află sub autoritatea Președintelui României. Președintele desemnează Prim-Ministrul, care, la rândul său, numește membrii guvernului.

Guvernul este responsabil în fața Parlamentului, care are autoritatea de a aproba sau revoca guvernul prin moțiuni de cenzură.

Dacă ai nevoie de mai multe detalii despre structura guvernamentală sau alte aspecte legate de administrație, sunt aici să te ajut!

În subordinea cui și sub autoritatea cui se află Președintele României și Parlamentul?

• Președintele României nu se află sub subordinea sau autoritatea altui organ, fiind cea mai înaltă autoritate în stat, ales direct de popor. Președintele are roluri esențiale în politica internă și externă, precum și în funcționarea instituțiilor publice, dar acționează în limitele stabilite de Constituție și legi.
• Parlamentul României este organul legislativ suprem, format din Camera Deputaților și Senat. Membrii Parlamentului sunt aleși prin vot direct de cetățeni. Parlamentul exercită funcția legislativă, controlează guvernul și aprobă bugetul de stat.

Autoritatea principală a ambelor instituții este Constituția României, care reglementează separația puterilor în stat și limitele acestora.

În Uniunea Europeană (în conformitate cu Tratatul de la Lisabona)

În cadrul Uniunii Europene, ierarhia și structura autorităților sunt reglementate de Tratatul de la Lisabona:

• Consiliul European reunește șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre, Președintele Consiliului European și Președintele Comisiei Europene. Consiliul European definește orientările generale și prioritățile politice ale Uniunii, dar nu legiferează.
• Parlamentul European este ales direct de cetățenii Uniunii și are competențe legislative, bugetare și de control politic. Colaborează cu Consiliul Uniunii Europene pentru adoptarea legislației.
• Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Miniștri) reprezintă guvernele statelor membre și are un rol legislativ împreună cu Parlamentul European. Președinția Consiliului este rotativă și schimbată la fiecare șase luni.
• Comisia Europeană este organul executiv al UE, responsabilă cu propunerea și implementarea legislației, gestionarea politicilor și alocarea fondurilor. Comisarii sunt numiți de statele membre și aprobați de Parlamentul European.
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) asigură respectarea dreptului european, interpretează tratatele și soluționează litigiile între statele membre și instituțiile UE.

Președintele României, Parlamentul și Guvernul României interacționează cu aceste instituții în cadrul Uniunii Europene, respectând regulile și principiile stabilite prin Tratatul de la Lisabona.

Deci sunt sub aceste 5 enumerate?

Nu chiar. Instituțiile din Uniunea Europeană și cele naționale au roluri și competențe diferite. Președintele și Parlamentul României, precum și Guvernul, nu sunt sub autoritatea directă a instituțiilor Uniunii Europene enumerate. Ele colaborează și respectă regulile și directivele UE, dar își păstrează independența în cadrul național.

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Consiliul European și Curtea de Justiție a Uniunii Europene sunt instituții ale UE care coordonează și supervizează politicile și legislația la nivel european. Statele membre, inclusiv România, participă activ la aceste instituții și sunt obligate să respecte legislația europeană.

Dacă mai ai întrebări sau dorești alte clarificări, sunt aici să te ajut!

Deci, legea UE are suprematie oricând și anulează legile Parlamentului de la București?

Da, legislația Uniunii Europene are prioritate față de legislația națională a statelor membre, inclusiv România. Acesta este un principiu de bază al dreptului european, cunoscut sub numele de supremația dreptului UE.

Prin urmare, dacă există un conflict între o lege națională și una europeană, legea UE prevalează și trebuie aplicată. Instanțele naționale sunt obligate să respecte legislația UE și să o interpreteze în conformitate cu aceasta.

Totuși, nu este vorba de anularea directă a legilor naționale, ci de adaptarea și armonizarea acestora pentru a fi conforme cu dreptul european.

Dacă un procuror sau judecător nu știe, nu cunoaște sau nu vrea să interpreteze și să aplice legea Uniunii Europene, situația poate fi complicată. Iată câteva aspecte de luat în considerare:

1. Obligația de a respecta legislația UE: Toți judecătorii și procurorii din statele membre ale UE sunt obligați să respecte legislația europeană, inclusiv să o aplice în cazurile care sunt relevante. Ignorarea sau neaplicarea acesteia poate duce la încălcarea îndatoririlor profesionale.
2. Responsabilitatea profesională: Judecătorii și procurorii care nu aplică corect legea UE pot fi supuși sancțiunilor disciplinare sau pot fi considerați responsabili pentru deciziile lor în instanță.
3. Posibilitatea de a solicita asistență: Judecătorii au dreptul să ceară asistență de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) prin intermediul procedurii de întrebare preliminară, în cazul în care există incertitudini privind interpretarea sau aplicarea dreptului UE.
4. Calea de atac: Dacă o parte consideră că o decizie judecătorească națională nu respectă legislația UE, poate face apel la instanțele superioare sau poate solicita revizuirea cazului. În anumite circumstanțe, se poate ajunge până la CJUE pentru clarificări.
5. Impact asupra justiției: Ignorarea legii UE poate afecta credibilitatea sistemului judiciar și poate duce la dispute legale internaționale sau la sancțiuni din partea instituțiilor europene.

În concluzie, aplicarea corectă a legii UE este esențială pentru funcționarea sistemului judiciar în statele membre, iar judecătorii și procurorii au responsabilitatea de a fi informați și de a respecta aceste norme.

Ce se intampla daca un procuror sau judecator nu stie, nu cunoaste sau nu vrea sa interpreteze si sa aplice legea UE sau pur si simplu nu este jurisdictia lui sa ancheteze, sa judece sau sa acuze un cetatean UE tocmai pentru faptul ca acest cetatean UE face afaceri in conformitate cu legea UE si respecta legea UE ar “procurorii, politistii si judecatorii”- adica “organele” ii spun “nu ai voie” – “nu e voie” in stil mafiot..

Întrebarea ta atinge o problemă complexă legată de aplicarea și respectarea legislației Uniunii Europene la nivel național. Iată câteva puncte relevante:

1. Obligația de respectare a dreptului UE: Toți funcționarii publici, inclusiv procurorii și judecătorii, au obligația de a respecta legislația Uniunii Europene. Dacă un judecător sau un procuror nu aplică corect legea UE, aceasta poate fi contestată în instanțele superioare sau, în anumite cazuri, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
2. Lipsa de cunoștințe: Dacă un procuror sau judecător nu cunoaște legislația UE, acest lucru ar putea constitui o problemă profesională. Este esențial ca aceștia să fie bine informați despre legislația UE, mai ales în cazul în care aceasta se aplică cazului specific. Organismele competente pot organiza cursuri de formare și instruire pentru a asigura cunoștințele necesare.
3. Jurisdicția: În ceea ce privește jurisdicția, dacă un cetățean UE acționează în conformitate cu legea UE, dar se confruntă cu obiecții din partea autorităților naționale, acesta poate solicita asistență din partea instanțelor sau organismelor competente la nivel european, inclusiv CJUE, pentru a-și proteja drepturile.
4. Comportamentul necorespunzător al autorităților: Dacă se constată că autoritățile naționale adoptă un comportament abuziv sau intimidant, cetățenii pot face plângeri la instituțiile europene, cum ar fi Comisia Europeană sau Ombudsmanul European, pentru a investiga posibile încălcări ale drepturilor lor.
5. Mecanisme de protecție: Uniunea Europeană oferă mecanisme de protecție a drepturilor cetățenilor, inclusiv prin directive și reglementări care stipulează drepturile fundamentale. Cetățenii care consideră că drepturile lor sunt încălcate au la dispoziție diverse căi legale pentru a-și apăra interesele.

Dacă te confrunți cu o astfel de situație, ar fi util să consulți un avocat specializat în dreptul european sau un expert în drepturile omului pentru a obține sfaturi adaptate circumstanțelor tale.

Deci prin armonizare se înțelege alinierea la standardele și normele europene, în cadrul unui superstat european.

Da, armonizarea legislației naționale cu cea europeană înseamnă alinierea la standardele și normele stabilite de Uniunea Europeană. Aceasta se face pentru a asigura o aplicare uniformă a legilor în toate statele membre și pentru a facilita cooperarea și integrarea la nivel european.

Ideea unui “superstat european” este mai mult o percepție; UE este o uniune politică și economică de state suverane, care au cedat o parte din suveranitatea lor pentru a obține beneficii comune. Deci, deși legislația UE are prioritate, statele membre își păstrează independența și identitatea națională.

Ce înțelegem prin “au cedat o parte din suveranitate”?

Prin faptul că statele membre au “cedat o parte din suveranitate” în contextul Uniunii Europene, se înțelege că acestea au transferat anumite competențe și autorități decizionale către instituțiile UE. Asta înseamnă că, în domenii specifice precum comerțul, agricultura, pescuitul, și politica de mediu, legislația europeană prevalează asupra celei naționale.

De exemplu, statele membre respectă reglementările comune și deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a asigura o aplicare uniformă a legilor pe întregul teritoriu al UE.

Asta nu înseamnă că statele își pierd suveranitatea completă sau că devin simple regiuni ale unui superstat, ci mai degrabă că își împart suveranitatea pentru a coopera mai eficient și pentru a obține beneficii comune.

Deci decât comerțul, agricultura, politica de mediu și legislația – și justiția?

Nu doar aceste domenii. Uniunea Europeană are competențe exclusive, partajate și de susținere în diferite domenii. De exemplu:

Competențe exclusive: UE decide singură în domenii precum uniunea vamală, politica comercială comună, concurența pe piața internă.

Competențe partajate: UE și statele membre decid împreună în domenii precum piața internă, politica socială, coeziunea economică și socială, agricultura și pescuitul, mediu, protecția consumatorilor, transporturi, energie, spațiu de libertate, securitate și justiție.

Competențe de susținere, coordonare și completare: UE sprijină acțiunile statelor membre în domenii precum sănătatea publică, industria, cultura, turismul, educația, formarea profesională, sportul și protecția civilă.

Justiția, în special, este un domeniu unde cooperarea și armonizarea sunt esențiale pentru a asigura aplicarea uniformă a legislației europene și pentru a facilita cooperarea judiciară între statele membre.

Ce diferențe aduce tratatul brexit dintre UK – UE?

Tratatul Brexit, cunoscut oficial sub numele de Acordul de retragere al Regatului Unit din Uniunea Europeană, a stabilit termenii retragerii ordonate a Regatului Unit din UE, în conformitate cu articolul 50 al Tratatului privind Uniunea Europeană. Acesta a intrat în vigoare la 1 februarie 2020.

Printre principalele diferențe aduse de tratatul Brexit se numără:

Citizens’ Rights: Protejarea drepturilor cetățenilor UE din Regatul Unit și a cetățenilor Regatului Unit din UE, asigurându-le dreptul de a rămâne și de a contribui la comunitățile lor.

Separation Issues: Asigurarea unui tranziție ordonată, inclusiv gestionarea bunurilor puse pe piață înainte de retragere și protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Financial Settlement: Asigurarea că Regatul Unit și UE își onorează toate obligațiile financiare asumate în timpul membrutății Regatului Unit în UE.

Protocolul Irlanda de Nord: O soluție legală care evită o frontieră dură pe insula Irlanda și protejează economia insulei și Acordul de Vineri Sfântă.

Perioada de tranziție: O perioadă de tranziție care a durat până pe 31 decembrie 2020, în timpul căreia Regatul Unit a fost tratat ca și cum ar fi fost un stat membru, cu excepția participării la instituțiile UE.

După retragerea din UE, Regatul Unit și UE au negociat un Acord comercial și de cooperare care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Acest acord reglementează relațiile lor viitoare, asigurând concurență justă și cooperare continuă în diverse domenii.

Deci ce este exclusiv și ce este partajat între UK și UE?

Copilot

După Brexit, Regatul Unit și Uniunea Europeană au convenit asupra unui Acord comercial și de cooperare, care definește clar competențele exclusive și partajate între cele două entități.

Competențe exclusive ale Regatului Unit:

• Politica comercială: Regatul Unit își gestionează propria politică comercială și încheie acorduri comerciale bilaterale cu alte țări.
• Politica monetară: Independentă, având propriul său sistem fiscal și monetar.
• Controlul frontierelor: Regatul Unit își gestionează propriile controale la frontiere, inclusiv politica de imigrație.
• Legislație națională: Aplicați propria legislație în domenii care nu sunt reglementate de acordul de cooperare cu UE.

Competențe partajate (conforme cu Acordul comercial și de cooperare):

• Comerț și tarife: Acorduri comerciale cu UE pentru a asigura comerțul liber de tarife și cote.
• Protecția mediului: Colaborare în abordarea problemelor de mediu și schimbărilor climatice.
• Securitate și justiție: Cooperare în materie de securitate și aplicare a legii, inclusiv schimbul de informații și combaterea criminalității transfrontaliere.
• Norme și standarde: Asigurarea unor standarde comune în domenii precum siguranța alimentară și sănătatea publică.

Această delimitare asigură că atât Regatul Unit, cât și Uniunea Europeană, pot coopera eficient, menținându-și în același timp suveranitatea națională în domeniile critice.

Concluzie

Subordonare și Autoritate

Ministerul Justiției din România se află sub autoritatea Guvernului României. Acesta este coordonat de Prim-Ministru și funcționează în cadrul executivului.

Roluri și Responsabilități

Ministerul Justiției are responsabilitatea de a asigura buna funcționare a sistemului judiciar, dar nu are competența directă de a sancționa abaterile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor. Această responsabilitate revine Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Abateri Disciplinare și Erori Judiciare

• Abateri Disciplinare: Un judecător care comite o abatere disciplinară încalcă normele de conduită profesională. De exemplu, adresarea de comentarii nepotrivite în sala de judecată poate fi considerată o abatere disciplinară.
• Erori Judiciare: O eroare judiciară poate fi rezultatul unei greșeli de interpretare sau a unei neglijențe, dar nu toate erorile judiciare se califică automat drept abateri disciplinare. Pentru ca o eroare judiciară să fie considerată o abatere disciplinară, trebuie să fie demonstrat că judecătorul a acționat cu rea-credință sau din neglijență gravă. Consiliul Superior al Magistraturii investighează astfel de cazuri.

Ierarhia Guvernului României

• Guvernul României: Ierarhic, Guvernul României este sub autoritatea Președintelui României. Președintele desemnează Prim-Ministrul care, la rândul său, numește membrii guvernului. Guvernul este responsabil în fața Parlamentului, care are autoritatea de a aproba sau revoca guvernul prin moțiuni de cenzură.
• Președintele și Parlamentul României: Președintele României nu se află sub subordinea sau autoritatea altui organ, fiind cea mai înaltă autoritate în stat, ales direct de popor. Președintele are roluri esențiale în politica internă și externă și în funcționarea instituțiilor publice. Parlamentul României este organul legislativ suprem, format din două camere: Camera Deputaților și Senatul.

Uniunea Europeană și Tratatul de la Lisabona

Ierarhia și Structura Autorităților UE

• Consiliul European: Reunește șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre, Președintele Consiliului European și Președintele Comisiei Europene.
• Parlamentul European: Este ales direct de cetățenii Uniunii și are competențe legislative, bugetare și de control politic.
• Consiliul Uniunii Europene: Reprezintă guvernele statelor membre și are rol legislativ împreună cu Parlamentul European.
• Comisia Europeană: Este organul executiv al UE, responsabilă cu propunerea și implementarea legislației, gestionarea politicilor și alocarea fondurilor.
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE): Asigură respectarea dreptului european, interpretează tratatele și soluționează litigiile între statele membre și instituțiile UE.

Supremația Legislației UE

Legislația Uniunii Europene are prioritate față de legislația națională a statelor membre, inclusiv România. Dacă există un conflict între o lege națională și una europeană, legea UE prevalează și trebuie aplicată.

Tratatul Brexit și Relațiile UK-UE

Diferențe aduse de Tratatul Brexit

• Protejarea drepturilor cetățenilor
• Asigurarea unei tranziții ordonate
• Stabilirea obligațiilor financiare
• Protocolul Irlanda de Nord
• Perioada de tranziție

După retragerea din UE, Regatul Unit și UE au negociat un Acord comercial și de cooperare pentru a reglementa relațiile lor viitoare.

Acesta este un rezumat al informațiilor despre structura și funcționarea autorităților naționale și europene în contextul actual. Dacă ai alte întrebări sau sugestii, sunt aici să te ajut!